|
|
poate incercati voi cei de la cursuri ceva ...asa................ banal despre Craciun , si totusi ...poate fi si ceva pentru cei mici de genul:
O dată cu apropierea Crăciunului copiii au ocazia să îi cunoască pe Dum-Dum într-o carte plină de farmec. "Povestea de Crăciun" e depănată de Alice Uţă iar ilustraţiile pline de culoare sunt realizate de Cristina Virschi. Dum-Dum sunt nedespărţiţi, frate şi soră, şi în preajma Craciunului ne invită să ne reamintim toate tradiţiile iernii. Alături de familie şi prieteni, în jurul bradului, cei doi fraţi şi o dată cu ei toţi cititorii, ascultă atât în proză dar şi în versuri, poveştile despre Moş Crăciun, află despre Maria şi pruncul Iisus şi, mai ales prin intermediul unei întâmplări inedite, înţeleg spiritul purificator al Crăciunului ce ne îndeamnă la sinceritate şi la iertare. Povestea de Crăciun este debutul în literatura pentru copii a autoarei Alice Uţă care are însă în pregătire o altă carte ce va continua istorisirea păţaniilor celor doi năzdrăvani Dum-Dum.
sau...
De ce exista craciunul? Era odata un om care nu credea in Dumnezeu, si nu ezita sa spuna si altora ce simtea el in legatura cu religia si sarbatorile crestine, cum ar fi Craciunul. Sotia lui, totusi, credea, si ea si-a crescut copiii sa aiba, de asemeni, credinta in Dumnezeu si in Iisus, in ciuda comentariilor lui negative, prin care se impotrivea la orice. Intr-un Ajun al Craciunului incarcat de zapada, sotia lui si-a luat copiii la un serviciu crestin in satul in care locuiau. L-a invitat si pe el, dar a refuzat: „Povestea asta n-are nici un sens!†a spus el. „De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atat pe Sine ca sa vina pe Pamant ca si om? Este ridicol!†Asa ca ea si copiii au plecat si el a ramas acasa. Putin mai tarziu, vantul a inceput sa bata mai tare si zapada a inceput sa fie viscolita. In timp ce barbatul se uita afara pe fereastra, tot ce vedea era o furtuna de zapada. S-a asezat sa se relaxeze inainte de a aprinde focul pentru noapte. Atunci a auzit un pocnet puternic. Ceva a lovit fereastra. Apoi inca un pocnet. S-a uitat afara, dar nu a putut sa vada mai mult de cateva urme de picior. Cand vantul s-a linistit putin, el s-a aventurat afara sa vada ce a putut lovit fereastra. In campul de langa casa lui el a vazut un stol de gaste salbatice. Se parea ca ele zburau spre sud pentru perioada de iarna cand au fost prinse de viscol si nu au mai putut inainta. Ele s-au pierdut si au esuat la ferma lui, fara mancare si adapost. Ele tocmai isi miscau aripile si zburau in jurul terenului in cercuri mici, orbite si fara nici un scop. Cateva din ele se pare ca s-au izbit de geam. Barbatul a simtit mila pentru gaste si a vrut sa le ajute. „Ferma ar fi un loc grozav pentru ele sa steaâ€,s-a gandit el. „Este calduroasa si sigura; cu siguranta ele ar putea sa-si petreaca noaptea aici si sa astepte sfarsitul furtunii.†Asa ca el a mers pana la ferma si a deschis larg usile, apoi se uita si astepta, sperand ca ele vor observa ferma deschisa si vor intra. Dar gastele doar dadeau din aripi invartindu-se fara nici un scop si se parea ca nu au observat ferma si nici ca si-au dat seama ce ar insemna ea pentru ele. Barbatul a incercat sa le atraga atentia, dar se parea ca a reusit doar sa le sperie si ele s-au mutat mai departe. El a intrat in casa si a iesit apoi cu ceva paine, a rupt-o si a facut o dara de firimituri care sa le conduca spre ferma. Dar ele tot nu au inteles. Acum el a inceput sa fie frustat. S-a dus in spatele lor si a incercat sa le fugareasca spre ferma, dar ele au devenit mai speriate si s-au raspandit in toate directiile, numai spre ferma nu. Nimic din ce a facut nu le-a determinat pe gaste sa intre in ferma unde le-ar fi fost cald si ar fi fost in siguranta. „De ce nu ma urmeaza?!†a exclamat barbatul. „Nu pot sa vada ca acesta este singurul loc unde ele ar putea supravietui furtunii?†El s-a gandit un moment si a realizat ca ele pur si simplu nu vor urma un om. „Doar daca as fi gansac, as putea sa le salvezâ€, a spus el tare. Atunci i-a venit ideea. A intrat in ferma, a scos una din propriile lui gaste si a purtat-o in braþele sale pana a ajuns in spatele stolului de gaste salbatice. Apoi i-a dat drumul. Gasca lui a zburat printre celelalte direct in ferma si, una cate una, celelalte gaste au urmat-o spre acel loc sigur. Barbatul a ramas tacut pentru un moment in timp ce cuvintele pe care le-a spus cu cateva minute mai devreme i-au revenit in minte: „Doar daca as fi gansac, atunci le-as putea salva!†Apoi s-a gandit la ceea ce i-a spus sotiei mai devreme: „De ce Dumnezeu s-ar fi smerit atat pe Sine ca sa vina pe Pamant si sa traiasca om? E ridicol. Dintr-o data, totul a avut sens. Aceasta e ceea ce a facut Dumnezeu. Noi am fost ca si gastele – orbi, pierduti, distrusi. Dumnezeu l-a lasat pe Fiul Sau sa devina ca noi pentru ca sa ne arate calea si sa ne salveze. „Aceasta este adevarata insemnatate a Craciunuluiâ€, si-a dat el seama. In timp ce viscolul se potolea, sufletul lui a devenit linistit si medita la acest minunat gand. Dintr-o data si-a dat seama ce reprezenta Craciunul, de ce a venit Hristos. Ani de indoiala si necredinta au disparut ca si furtuna trecatoare s-a plecat pe genunchi in zapada si a rostit prima rugaciune din viata lui: „Multumesc, Doamne, ca ai luat chip de om si ai venit sa ma scoti din furtuna!â€
Bucuria Craciunului sa va insufleteasca si sa va lumineze toata fiinta !
Ma iertati! Puteit gasi astfel de lucruri si pe net cu miile!
|
|